Localizarea orasului pe harta
Stema orasului

Orasul Falticeni s-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale, atestate in 1384. Oficial, actul de nastere a targului dateaza din 8 august 1780, cand domnitorul Moldovei, Constantin Moruzi, a poruncit "sa se faca targ nou, la tinutul Sucevei". Noul targ se nastea in punctul unde se incrucisau cateva drumuri comerciale importante: vechiul drum dintre Suceava si Iasi, drumul Baii prelungit mai departe spre Transilvania, prin doua ramificatii: una pe Valea Moldovei, prin Campulung, alta pe la Malini, pasul Stanisoarei, Valea Bistritei, Valea Muresului, apoi ramificatia laterala care, desprinzandu-se din drumul Siretului, urma Valea Somuzului Mare.

Orasul Falticeni s-a remarcat intre localitatile Romaniei printr-o individualitate ireductibila, la care, de-a lungul timpului, au fost partasi in proportii greu de stabilit, atat natura cu frumusetile ei inconfundabile, caat si omul, cu geniul sau creator si inventiv.

Asezarea de pe Somuz s-a bucurat de prezenta a numeroase personalitati din tara si de peste hotare, ceea ce ne indreptateste sa subliniem ca acest loc nu este o zidire izolata si nici legenda sau poveste care incepe cu "a fost odata...". Falticeniul a fost si ramane in deplina armonie cu intreaga simtire romaneasca, expresie memorabila a trairilor autentice, mostenitor legitim al maiestriei vestitului Apolodor. Insusi George Calinescu sublinia ca "adevarata Moldova, aceea tacuta , patriarhala, cu verbul scurt si muscator, se afla intre Suceava, Falticeni si Piatra-Neamt".

Orasul Falticeni este situat in partea sud-estica a judetului Suceava, pe Drumul European E 85, fost E 20, la 420 km Bucuresti, 125 km de Iasi si 25 km de Suceava. Are o suprafata de aproape 28 km2 si se invecineaza cu localitatile Baia, Radaseni, Bunesti, Preutesti si Vadu Moldovei. Privind de la o anumita inaltime, observam ca Falticeniul este imprejmuit de o cununa de dealuri, cu aspect general de platforme usor inclinate spre sud-est, legate strans de natura rocilor si pozitia stratelor, pe fetele carora s-au format si de la care au mostenit inclinarea. Pentru specialisti, aceste dealuri reprezinta foarte frumoase exemple de adaptare a reliefului la structura geologica. Ca rezultat al unor conditii speciale in care s-a desfasurat eroziunea apelor curgatoare, dealurile din aceasta zona se termina spre nodr-vest prin abrupturi remarcabile, desemnate in geografie printr-un termen exotic, si anume "cueste".

Clima orasului, determinata de latitudinea nordica de 47028', longitudinea estica de 26 18' si altitudinea medie de 348 m fata de nivelul Marii Negre, este de tip temperat-continental, caracteristica regiunilor de podis. Temperatura medie atinge 7-8 Celsius, ceea ce vadeste o anumita influenta din partea maselor de aer mai reci si umede, de origine baltica, alaturi de cantitatea medie anuala a precipitatiilor de 621 ml, mai mare decat pentru alte localitati din Podisul Moldovenesc. Cea mai ridicata temperatura inregistrata la Falticeni a fost de +37 C, la 2 ianuarie 1909 si la 24 ianuarie 1950. Din cele doua valori rezulta o amplitudine termica absoluta de 67 C, cu numai 16 C sub valoarea pe tara, indiciu al caracterului continental al climei. Temperaturile medii lunare de primavara sunt scazute, +1,5 C in martie si 8,1 C in aprilie, ceea ce are drept urmare inflorirea tarzie a pomilor si evitarea ingheturilor si brumelor, care se prelungesc, in unii ani, pana dupa jumatatea lunii mai. Alte fenomene meteorologice cu o frecventa mare sunt inversiunile termice. Ele fac, pe o anumitp durata, zona mai inalta, dar adapostita a orasului sa aiba temperaturi mai ridicate decat vaaile invecinate... Sub raport hidrografic, orasul este situat in bazinul Somuzului Mare, cea mai importanta artera hidrografica a regiunii. De pe raza orasului el colecteaza o serie de mici paraie: paraul Buciumenilor, care mai la vale isi schimba denumirea in paraul Tampestilor. Fundul vaii Somuzului este larg, iar acolo unde nu este inca strans in chingile barajelor, raul curge anevoie, ezitant, se despleteste si se impotmoleste in propriile aluviuni. In primul moment nu-ti dai seama daca este balta sau mlastina, acoperita cu stuf si papura. Aici a fost imparatia de ape si de vegetatie exuberanta, mirifica lume a Nadei Florilor.

Iazul Nada Florilor si
imprejurimile sale

Falticenii si imprejurimile sale se incadreaza armonios in arealul romanesc cu urme de viesuire care pornesc inca de la inceputuri, din paleolitic, neolitic si se continua neintrerupt pana in zilele noastre. Prezenta pe aceste meleaguri a omului din cele mai vechi timpuri se explica prin conditii favorabile existente: bogatiile solului si ale subsolului, relieful extrem de variat si complementar(munti, dealuri, depresiuni si culoare depresionare), reteaua hidrgorafica bogata, asezarea geografica prielnica. Cercetata intai la Radaseni, Belcesti, Dolhasca, Siret, Sarca de poetul Nicolae Beldiceanu si profesorul Gr. Butureanu, apoi de Vasile Ciurea, care a identificat peste 30 de asezari preistorice in aceasta regiune, cu deosebire la Baia, zona Falticeni confirma fara echivoc vechimea, continuitatea si evolutia neintrerupta a societatii omenesti in aceasta parte de tara.

Dumbrava Minunata, ca si Nada Florilor, evocate atat de frumos de Sadoveanu exista si azi,iar frumusetea lor nu e diminuata decat de poluarea continua si tacita ce se desfasoara asupra solului si a apelor din jur. Pe langa vraja pe care o poarta orasul nostru, vraja ce poate fi sesizata in fiecare graunte de pamant, in fiecare fila de istorie, Falticeniul este, in prezent, un oras deosebit si fascinant. Largirea domeniilor de activitate in urma dezvoltarii stiintei, tehnicii si tehnologiei, in general trecerea societatii de la un statut de consumator pasiv la cel de consumator activ,au facut ca spatiul geografic sa inregistreze o serie de dereglari ale echilibrului anterior.Ca urmare, mediul ambient transformat, reprezinta astazi o oglinda fidela a raporturilor existente intre oameni si a prezentei lor in cadrul mediului inconjurator,mediu care in unele areale sau zone nu mai este propice vietii. Aflat in preajma iazului Somuz, Complexul de agrement "Nada Florilor" se intindea pe o suprafata de 6,6 hectare si cuprindea stadionul, cabana "Nada Florilor", parcul si iazul.

La Nada Florilor, pe iazurile cele mari de pe Somuz, pescuitul continua sa fie cea mai dintai indeletnicire. Breasla pescarilor a sporit numericeste si dispune de dotari similar cu cele ale pescarilor care scot peste din Dunare, din Brates. Aici s-a creat insa un loc mirific, unde te poti odihni, iti poti fortifica organismul. Pe apa lacului se practica canotajul de performanta. Isi pot afla loc pentru placerea sufletului lor si pasionatii plimbarilor de agreement, pentru care au fost aduse hidrobiciloete, barci. Si dupa ceasuri de tras la rame, te poti infrupta si cu o saramra saramura sau un bors de peste la restaurantul Nada Florilor. Daca ai pofta sa alergi sa pur si simplu sa-i privesti pe cei care joaca, n-ai decat sa te opresti la superbul stadion, cu o tribuna de 10.000 de locuri. Iazul este folosit ca baza de agreement pentru echipele de canotaj al municipiilor Falticeni si Suceava. Baza turistica Nada Floriloreste parte a unui program de reintroducere in circuitul touristic national.

Astazi, insa, nu a mai ramas din acest Complex decat stadionul, care continua sa primeasca de-a lungul anilor sute de suporteri care incurajeaza echipele lor favorite. Cabana turistica a fost distrusa, atat de trecerea inevitabila a timpului, dar si de actiunile omenesti, care au determinat pierderea unui important local al orasului. ceea ce impresioneaza, insa, consta in faptul ca in imprejurimea stadionului, pe iazul orasului, apar anual o serie de lebede care fac din Falticeni, vreme de cateva luni, o noua casa si, implicit un prilej de incantare al locuitorilor si mai ales al copiilor.

Sigla GLT Aripi în Europa

Pe parcursul copilariei noastre falticenene am observat diferite obiective cu un potential turistic ridicat si o valoare, atat istorica cat si culturala, obiective ce nu sunt exploatate deloc la standardele necesare. Pentru inceput, Nada Florilor a reprezentat dintotdeauna un simbol al municipiului Falticeni, simbol necunoscut de majoritatea romanilor din cauza neglijentei autoritatilor locale. In aceasta zona care pare binecuvantata in ceea ce priveste contopirea elementelor cadrului natural cu elementele antropice, un alt lucru care impresioneaza consta in prezenta lebedelor pe lacul Somuz, lebede care incanta locuitorii, in special copiii.

Peste 40 de lebede vin in fiecare an pe iazul Nada Florilor pentru a petrece iarna. Lebedele se instaleaza aici pe timpul iernii, spun specialistii, pentru ca este un mediu propice, in care se dezvolta planctonul vegetal, fito-planctonul (algele de apa dulce) si dupa pescuitul industrial din toamna in apele Somuzului raman pesti de dimensiuni mici.

Asa cum am aflat de la muzeografii Muzeului Apelor din Falticeni, de obicei lebedele se reintorc acolo unde si-au petrecut iarna si in alti ani. Printre lebedele care s-au intors anul acesta la Falticeni se numara si cativa pui de anul trecut, acestia putandu-se deosebi de ceilalti prin coloritul penajului, care este gri. Lebedele pot fi admirate de falticeneni pana spre sfarsitul lunii martie, cand incepe perioada de imperechere si pleaca spre zonele nordice. In perioada clocirii, aceasta specie traieste izolat, in rest in carduri zgomotoase.

Lebada de iarna (Cygnus cygnus) este o pasare spectaculoasa, admirata pana si de oamenii care nu au multe legaturi cu natura salbatica. Niste pasari albe, impecabile, cantand melodios cu tipetele lor ce seamana a sunete de trompeta. A avea ocazia de a admira stolurile acestor lebede, cum se ridica de pe lac si plutesc in aer, a le asculta tipetele melodioase, a le privi cum se hranesc pe camp, cum comunica intre ele prin gesturi tandre sau dure si sunete cu semnificatii de ele stiute. acestea sunt momente memorabile, nestemate pastrate in sufletele noastre, daca le avem.

Activitati la iazul Somuz

O lebada de circa 145-160 cm lungime, cu anvergura de circa 215 cm (maxim 275 cm) si greutate de 10-12 kg (maxim 15,5 kg la un exemplar cantarit in Danemarca), masculii mai mari decat femelele; la adulsi, penajul este totalmente alb, picioarele negre, ciocul galben cu varf negru, lipsit de umflatura prezenta la lebada cucuiata/ lebada de vara/ lebada muta (Cygnus olor). De la distansa mica, se poate vedea ca galbena este si pielea nuda dintre ochi si baza ciocului, iar galbenul de pe cioc este mai intens decat la lebada mica (Cygnus columbianus). Dimensiune asemanatoare lebedei de vara, dar este o pasare mai gracila si mai dinamica; gatul este sinut vertical drept, nu indoit in forma de S; cat timp pluteste pe apa, aripile nu sunt ridicate niciodata asa cum obisnuieste sa faca lebada de vara. In timpul zborului, falfairea aripilor nu produce suierat.

Hrana lebedei de iarna este preponderent din materie vegetala: vara consuma mai ales plante acvatice, iarna atat plante salbatice cat plante de pe terenuri agricole, iarba, seminse. Cele care ierneaza in zone costiere vesteuropene, se hranesc mai ales cu alge Zostera (Owen, 1977). Totusi, consuma si animale acvatice, insecte adulte si larvele lor, moluste (melci, scoici), viermi, iar uneori poate prinde si pesti de dimensiune mica.

La noi o putem vedea doar pe timp de iarna, asa cum se constata si din numele ei; primele stoluri sosesc la noi prin luna octombrie, altele in noiembrie; prezenta ei este destul de consistenta, existand stoluri de mai multe sute de exemplare (300-400), ceea ce este un fenomen spectaculos. Cat timp lacurile nu sunt inghetate, stolurile raman in zona, iar daca apare inghetul apelor, ele se retrag si mai la sud. Primavara, prin martie, pleaca de la noi catre nord. unele exemplare pot fi vazute eventual prin aprilie.

In Falticeni, lebedele ajung in jurul lunii februarie, urmand sa ramana aici vreme de aproximativ o luna, timp in care isi refac fortele pentru a-si continua calatoria spre sud. Observam asadar ca orasul nostru reprezinta doar un popas in lunga lor calatorie, iar faptul ca ele aleg sa vina pe lacul Somuz este o consecinta a beneficiilor pe care le intalnesc in aceasta zona. Faptul ca Falticeniul este imprejurat de dealuri, iar temperaturile minime nu sunt atat de mici ca in zonele invecinate si nivelul mai scazut al apei, fac din acest areal sa fie un loc prielnic desfasurarii activitatii lebedelor.

Activitati la iazul Somuz

Aria de raspandire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei si pana in Kamceatka. De obicei ierneaza la tarmul Marii Nordului, Marii Baltice, in Asia Centrala, China, Japonia, iar de peste 10 ani aceste pasari migreaza din nord-vestul Europei spre iazurile din jurul Falticeniului, atrase de clima mai blanda.

In zilele si noptile geroase de iarna apa nu ingheata la deversoarele dintre iazuri, situate la podurile de la intrarea in oras dinspre Suceava si Tarna Mare, zecile de lebede putand fi intalnite aici, unde ofera trecatorilor care se opresc pentru cateva minute sa le admire si sa le dea cate ceva de mancare adevarate spectacole, alaturi de pescarusi de balta si rate salbatice.

Pentru a evidentia importanta informarii populatiei referitor la prezenta lebedelor in orasul nostru, am hotarat, in cadrul activitatilor desfasurate la GLT "Aripi in Europa", sa organizam cateva zile de joaca la iaz, in perioada in care lebedele erau prezente in orasul nostru si am incercat, in acest mod, sa le explicam copiilor ca natura trebuie protejata, si mai ales, conservata. Au avut loc si actiuni de ecologizare a zonei si, impreuna cu cei mici am reusit sa strangem gunoaiele care erau aruncate la voia intamplarii, considerand ca acest lucru este benefic pentru vietuitoarele pe care le intalnim in aceasta zona. In zilele in care frigul si vremea urata ne-a oprit sa ne jucam afara, impreuna cu copiii care au luat parte la zilele de joaca, am intocmit cateva brosuri, cu tema "Lebedele, pasarile de rang nobil" in care, cei mici au incercat, prin desen sau fraze suggestive, sa contureze idea promovata de noi in acest proiect.

De asemenea, pentru cei care nu stiu, sigla care reprezenta GLT "Aripi in Europa" Falticeni(este reprezentata de o lebada, acest lucru sugerand faptul ca tot ceea ce ne inconjoara se afla intr-o indestructibila legatura, iar prin nobletea, elegant si curajul pe care il exprima aceasta pasare, se pot crea lucruri frumaose, lucruri care sa ne apropie ca societate, ca un intreg care ajuta la progresul lumii.GLT "Aripi in Europa" este o asociatie care are un rol extrem de important in cresterea si educarea copiilor, iar prin faptul ca lebada este un simbol emblematic, ne putem gandi ca si noi, la randul nostru, putem ajuta la conservarea acestei specii. Un alt exemplu elocvent consta in faptul ca lebada a fost privita intotdeauna de alchimisti drept o emblema a mercurului, avand culoarea si mobilitatea acestuia, dar si volatilitatea prin capacitatea de zbor datorata aripilor sale. Lebada exprima un centru mistic si unirea contrariilor, ba mai mult, apropierea oamenilor, lucrul in echipa si promovarea frumosului.

Incercari de ecologizare si
modernizare

Incercari de ecologizare si
modernizare

Intentionam sa ajutam la transformarea complexului de mult uitat Nada Florilor si a iazului Somuz intr-o zona national recunoscuta si promovata, iar ca o consecinta a proiectului nostru speram ca va fi initializat un proiect prin care sa se construiasca spatii de cazare moderne, sa se reabiliteze vechea cabana Nada Florilor, sa fie amenajate spatii de picnic, de joaca pentru copii, o baza de agrement inovatoare, si, nu in ultimul rand,sa reusim, impreuna, sa ajutam campionii nostri canotori in lupta lor cu lipsa de fonduri, echipament si profesori. De asemenea, am dori includerea complexului creat intr-un circuit turistic ce ar cuprinde toate obiectivele importante din Falticeni, circuit pe care il vom propune in continuare. Aceste beneficii de modernizare ar putea ajuta lebedele, oferindu-le o mai mare atentie si o promovare de pe urma careia locuitorii ar deveni mai grijulii si mai atenti la prezenta acestora.

Ne dorim foarte mult ca acest proiect sa nu fie doar vorbe in vant sau o lucrare ca oricare alta, de aceea , ne-am gandit sa intocmim anumite parteneriate cu asociatii care sustin cauza noastra si sunt dispuse sa ne ofere un ajutor cat de mic. Ne dorim ca atat populatia orasului, dar si cea din imprejurimi, sa fie informata corespunzator cu privire la acest fapt si sa fie cat mai multe surse de la care sa poata afla datele necesare. Un prim parteneriat a fost semnat cu "Clubul Copiilor Falticeni", conducerea acestei institutii fiind dispusa sa promoveze cauza noastra in diferitele cercuri din cadrul activitatii sale. Ni s-a promis, asadar, ca vor fi introduse in program diferite teme pe baza subiectului "lebedele in Falticeni", prin care copiii care vin la Clubul Copiilor, sa fie informati cat mai bine si sa constientizeze ei insisi importanta acestei specii de pasari in localitatea noastra.

Avand ca termeni centrali tot copiii, si GLT, "Aripi in Europa" doreste sa organizeze diferite zile de joaca si de proiecte, atat in zona iazului Somuz, in zilele in care vremea este una prielnica, dar si in locuri inchise, ferite de vant si frig, prin care sa dezvolte spiritul protectiv al copiilor prin joaca. De asemenea, pot fi puse in aplicare si actiuni de strangere a gunoaielor din zona, pentru a oferi un exemplu pozitiv autoritaritatilor si persoanelor care, prin nestiinta polueaza acest areal. La nivel local, prin parteneriatul incheiat cu Primaria Municipiului Falticeni, ni s-a promis crearea unor diferite activitati de ecologizare a iazului Somuz, dar si o promovare mai bine evidentiata in ceea ce priveste prezenta lebedelor. Este important ca proiectul nostru sa fie sustinut si la un nivel mai ridicat deoarece, de multe ori, actiunilecare sunt organizate de primarie sunt mai sustinute de populatie.

Iazul Nada Florilor si imprejurimile sale